Adevarul - Femeie de serviciu - profă de engleză
http://www.adevarul.ro/articole/2007/femeie-de-serviciu-profa-de-engleza.html Page 1 of 1
Femeie de serviciu - profă de engleză
Lipsa de personal a constrâns conducerea şcolii generale din satul Telec - Neamţ să accepte situaţia
Soluţie extremă pentru şcoala Telec, din comuna nemţeană Bicazu Ardelean. În lipsa cadrelor didactice din această unitate de învăţământ, femeia de serviciu a obţinut o jumătate de normă în postul de profesorde limba engleză. Decizia conducerii şcolii nu a fost pe placul părinţilor. Rodica Sandu, în vârstă de 41 de ani, este o femeie de serviciu policalificată care mătură şi spală prin şcoală, apoi predă limba engleză la Şcoala Generală cu clasele I - VIII din satul Telec. Femeia de serviciu a câştigat postul de suplinitor, cu jumătate de normă, după ce a susţinut şi promovat - cu nota 7 - concursul organizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Neamţ. "Doamna Sandu a învăţat pentru examen şi l-a promovat cu nota 7, deci avea dreptul să ocupe acest post. Dumneaei este şi femeie de serviciu la şcoala noastră, fapt care nu are de ce să ne deranjeze. Şi nici elevii nu sunt deranjaţi de acest lucru, ba chiar pentru ei e bine, fiindcă sunt familiarizaţi cu doamna Sandu, o respectă şi o ascultă. Este, într-adevăr, un caz unic, dar altă soluţie nu am avut", a declarat Gheorghe Daraban Ţepeş, profesorul coordonator al şcolii din Telec.
"Copiii mă ascultă la ore"
Înainte de a recurge la acestă soluţie, prof. Ţepeş a căutat cadre didactice calificate pentru limba engleză care să predea la această şcoală, dar instituţia de învăţământ este departe şi nu a găsit absolvenţi de facultate care să fie dispuşi să facă naveta de la Piatra Neamţ la Telec. "Am vorbit şi cu băieţi din sat de la noi, care au terminat facultatea, le-am propus să vină să predea la şcoala din Telec, însă au refuzat", a spus Daraban Ţepeş. El a afirmat că Rodica Sandu are 12 ore de engleză şi le predă atât copiilor din clasele I - IV, cât şi celor din ciclul V - VIII. Rodica Sandu a spus că nu renunţă la meseria de femeie de serviciu, care este stabilă, în condiţiile în care aceea de suplinitor nu este foarte sigură. "Nu vreau să renunţ la meseria de femeie de serviciu pentru că am vechime şi e un serviciu stabil. Suplinitor cine ştie cât voi mai fi, dar femeie de serviciu rămân la şcoală. Copiii mă ascultă la ore, sunt cuminţi şi sunt respectuoşi, iar eu le predau cu drag. Spăl şi veceurile, predau şi la ore, muncesc, nu fac niciun rău", a mai spus Rodica Sandu.
"Este trist că s-a ajuns în această situaţie"
Inspectorul şcolar general adjunct al judeţului Neamţ, Grigorul Oniciuc, a declarat că la şcoala Telec s-a ajuns ca femeia de serviciu să fie şi suplinitor necalificat din cauza lipsei acute de personal didactic. "Tinerii nu vor să meargă să predea la ţară, iar profesori calificaţi de specialitate avem puţini. La Telec este într-adevăr o situaţie deosebită. Doamna Sandu a participat la concurs, a luat notă de trecere şi, având şi jumătate de normă ca femeie de serviciu la şcoală acolo, a mai luat o jumătate de normă ca suplinitor necalificat de limba engleză. Dacă dumneaei doreşte în continuare să urmeze o formă de învăţământ superior, la IDD sau altfel, poate apoi deveni suplinitor calificat şi chiar profesoară. Este trist că s-a ajuns în această situaţie, mă refer la lipsa de personal didactic calificat, dar este îmbucurător că un om vrea să muncească", a spus Oniciuc. Cu toate acestea, părinţii copiilor sunt nemulţumiţi de soluţia găsită de conducerea şcolii.
Profa de engleza – femeie de servici
- Acum repetăm cu toţii în cor be-som. Foarte bine. Haideţi încă odată be-som – besom. Georgel ce înseamnă besom?
- Besom înseamnă mătură de nuele
- Foarte bine. Stai jos. Maricica, what is this?
- This is besom.
- Bravo. Stai jos si fii atentă la lecţie. Copii ce facem noi cu mătura?
- Măturăm prin şcoală
- Bravo. Acum vom învăţa cum se spune a mătura în engleză, da? Fiţi atenţi to sweep. A mătura. To sweep. Hai repetăm toată lumea. To sweep.
“Soluţie extremă pentru şcoala Telec, din comuna nemţeană Bicazu Ardelean. În lipsa cadrelor didactice din această unitate de învăţământ, femeia de serviciu a obţinut o jumătate de normă în postul de profesor de limba engleză.” scrie Adevărul. Cert este că femeia a dat examen pentru postul de suplinitor pe care l-a luat cu nota şapte. “„Nu vreau să renunţ la meseria de femeie de serviciu pentru că am vechime şi e un serviciu stabil. Suplinitor cine ştie cât voi mai fi, dar femeie de serviciu rămân la şcoală. Copiii mă ascultă la ore, sunt cuminţi şi sunt respectuoşi, iar eu le predau cu drag. Spăl şi veceurile, predau şi la ore, muncesc, nu fac niciun rău", a mai spus Rodica Sandu."
Dincolo de comicul de situaţie şi de umor care rezultă din alăturarea a doua profesiuni total diferite, am toată admiraţia pentru această femeie. Ştiu cel puţin zece persoane care de dragul fuduliei ar fi renunţat să mai fie "femeie de serviciu", pentru că deja "au ajuns cineva în sat".
Sărut mâna Doamnă!!!
Observatorul Cultural
Mopul-profa sau Profa-mop – educatie in doze mici
Autor: Ana-Maria POPESCU
Mopul-profa sau Profa-mop... Nu, nu e din Urmuz, desi seamana ca doua picaturi cu „fiziologia“ personajelor controversatului, pe atunci, scriitor. Mai mult chiar, cred ca Pilnia si Stamate sau Algazy si Grumer ar pali brusc in fata fortei portretului Profei-mop, pardon Mopului-profa. Si nici macar nu e fictiune.
Mopul-profa nu e nici macar o gluma.
Desi pare un banc bun, Romania a dat in cele din urma un personaj suprarealist care e..., culmea, real. Si se verifica odata pentru totdeauna ce exprima vechiul cliseu „o tara trista plina de umor“.
Iata povestea: o femeie de serviciu de la o scoala dintr-o localitate oarecare din Romania zilelor noastre – Romania europeana – se inscrie la concursul pentru ocuparea postului de profesor suplinitor de limba engleza si reuseste sa obtina o nota care ii permite ocuparea postului vacant: sapte. Nu se precizeaza daca si citi candidati au mai fost. Deducem ca nici unul. Aceasta, insa, nu renunta la postul de femeie de serviciu, pentru ca, argumenteaza ea, e sigur si permanent, pe cind cel de profesoara nu. Asa ca ramine cu doua jumatati de norma la aceeasi scoala: femeie de serviciu si profesoara de engleza.
N24 TV, care a difuzat stirea ca pe un fel de mini-reportaj la fata locului, a imbracat momentul intr-un halou de glorie nationala: aceasta femeie fiind, spune reporterita respectiva, „un monument de demnitate“. Parerea mea e ca e de fapt „o jale trista“, cum se exprima pustii de azi. Nu mai spun ca biata femeie – pe care chiar o admir, nu pentru ce au construit fals media din ea, ci pentru ca si-a asumat sa lucreze cu copiii, lucru al naibii de greu – era intr-o disperare existentiala de zile mari, pentru ca vorbea cu un nod in git si inghitindu-si cu mare greutate lacrimile. Oricum, nu parea vreo eroina sau vreo invingatoare. Din contra, pedala mereu pe nevoi, pe lipsuri, pe situatia limita care a impins-o la un asemenea gest.
Nu si-a asumat eroic nimic din experienta respectiva, din contra, parea o biata victima a contextului social aberant. As spune ca povestea ei e dramatica daca nu ar interveni in film mopul care sterge podelele si care trece apoi in clasa in fata elevilor si care transforma totul intr-o butaforie ieftina, la limita grotescului.
De ce trebuie ca un asemenea caz sa fie prezentat ca model. Ce model? Al cui model? Pentru ce model? Sa mai amintim de imaginea dascalului, de autoritate si legitimitate. Cum sa se adecveze niste copii unei asemenea realitati? Ce sa mai inteleaga din sistemul de educatie, cum sa inteleaga ce e aceea scoala ca institutie, cu tot ce presupune aceasta, de la disciplina pina la formarea identitatii fiecaruia? Ce mai inseamna identitatea, asumarea ei si a optiunilor de mai tirziu?
Este un caz in fata caruia iarasi nu stiu daca sa ma intristez sau sa ma amuz.
Daca ramine izolat, ramine un caz, singular, chiar daca vorbeste, totusi, despre o societate anormala. Dar faptul ca media il prezinta ca pe un exemplu, invaluindu-l in eroism, si ca pe un model de urmat e trist pentru ca poate genera replici si atunci devine patologie sociala. Desi simpla prezentare a sa ca normalitate tradeaza deja patologicul unei societati aberante, up-side-down.
Daca ar mai fi trait Urmuz, Mopul-profa ar fi devenit, cu siguranta, un personaj literar si poate asa ar fi capatat si o umbra de demnitate pentru viitoarea posteritate. Fictiunea modifica si imblinzeste intotdeauna realitatea.
Cit despre copiii care trebuie sa faca engleza cu Mopul sau care o vad pe profa de engleza spalind podeaua... ei trebuie sa inghita, pina una-alta, doze de educatie derizorie.
Profesorul săptămânii
Rodica Sandu, singura dăscăliţă - femeie de serviciu din România
de Elena LARION | 07 NOIEMBRIE 2007
Pentru a avea din ce să-şi întreţină familia, Rodica are două slujbe: cu mopul şi cu cartea
Anul viitor, ea ar vrea să intre la facultate, pentru a deveni profesor calificat
Rodica Sandu, singura dăscăliţă - femeie de serviciu din România
Rodica Sandu, din comuna nemţeană Bicazu Ardelean, este singura femeie de serviciu din România, care, după ce îşi termină treaba, lasă mopul şi mătura din mână, ia catalogul şi cartea de engleză şi predă limba străină elevilor din şcoala unde lucrează.
Se trezeşte la 5,30 dimineaţa. La 6,00 este la Şcoala generală Telec şi începe curăţenia. Ia la rând sala de calculatoare, sala de alimente, biroul directorului, cancelaria, laboratorul de fizică, grădiniţa, biblioteca, wc-urile profesorilor, iar, la sfârşit, curăţă şi un sfert din holurile şcolii.
Până la 8 îşi termină toată treaba. Totul pentru 190 lei pe lună, deoarece are doar jumătate de normă. Soţul câştigă 430 lei, băiatul la fel, iar fata este încă la liceu.
Marţea, miercurea şi joia, la ora 10,00, Rodica lasă jos şorţul prăfuit, merge în cancelarie, îşi ia catalogul şi cărţile, apoi merge la clasele la care are ore. În total are 12 ore, de la clasa a III-a, până la clasa a VIII-a, fiind profesor suplinitor cu jumătate de normă, din acest an. Nu ştie ce salariu va primi. „Copiii mă iubesc, aşa aş crede eu. Eu îi iubesc foarte mult. Dacă e de râs, râd cu ei, dar când e de predat şi ascultat, schimbăm foia.
Decât să le pun nota doi, mai bine îi ajut ,pentru că părinţii lor muncesc să-i trimită la şcoală”. Ar putea preda franceza şi limba română fiindcă la liceu a fost foarte bună la aceste discipline. După ore, merge acasă, îşi face planurile de lecţii şi începe alt şmotru: curăţenie, mâncare şi croitorie la comandă.
Situaţia inedită este consecinţa crizei de profesori calificaţi, care să accepte să vină să predea în fundătura Bicazului Ardelean şi a salariilor foarte mici din zona Moldovei. În toamnă, vâzând că nu are profesor de limba engleză, directoarea şcolii a mers la inspectoratul şcolar.
Le-a spus că Rodica a mai lucrat ca suplinitor în ’86. La concurs, Rodica Sandu a obţinut nota 7 şi i s-au dat cele 12 ore. „I-am spus inspectoarei, din start, că sunt şi îngrijitoare şi nu renunţ la această slujbă. Nu renunţ pentru că e un loc de muncă stabil. Dacă anul viitor va veni altcineva, calificat, eu îmi voi pierde slujba de profesor. Aşa, ca îngrijitor, salariul e mic, dar am din ce să îmi întreţin familia”.
Pentru profesori, are toată stima. Unii dintre ei i-au fost şi ei profesori, alţii colegi, în ’86. Toţi însă apreciază efortul ei şi o iubesc. Are şi duşmani invidioşi, care îi pun beţe în roate, dar ca să rupă gura târgului, anul viitor, la îndemnul mai multor colegi de catedră, vrea să intre şi la facultate. „Cu Dumnezeu înainte! Eu am fost o luptătoare şi trebuie să lupt în continuare pentru familia mea!”.
„Nu mi-e ruşine să muncesc. Toţi avem dreptul să muncim pentru o bucăţică de pâine. Spăl şi wc-uri, predau şi la ore. Muncesc, nu fac nici un rău!” Rodica Sandu (femeie de serviciu şi profesoară)
Competenta Cu parere de rau dar sa stiti oameni buni ca aici nu e vorba de dorinta de a munci, ci de altceva, e vorba de soarta trista a copiilor nostrii pe care ii trmitem la scoala doar ca sa nu/i tinem acasa. Din nefericire societatea noastra nu stie ceea ce inseamna valori morale, civice, culturale samd. Daca am ajuns in situatia, grava, sa aruncam educatia copiilor nostrii si meseria de profesor in derizoriu atunci inseamna ca nu avem un sistem de valori sanatos. De acest lucru este vinovat statul, in frunte cu cei care l.au condus in ultimii ani, massmedia si mai ales societatea care divinizeaza non/valori de teapa unor nenorociti ca Becali, Adrian de Vita samd, carora le fac o publicitate sforaitoare si de pprost gust televiziunile kitch nascute in vremea tranzitiei. Astia educati de femeia de serviciu sunt virtuali alegatori ai lui Becali. Sa stiti ca nu e de glumit, trezitiva, e grav.......... Sa stiti ca nu am nimic impotrva meseriei de maturator, daca poate fi considerata o meserie, dar e bine ca omul potrivit sa fie la locul potrivit. Argumentul precum ca exista ingineri si profesori care fac menajul pentru asi suplimenta veniturile mi se pare pueril si idiot. Dragilor, profesorul sau inginerul pot da cu matura, si inca bine, se califica la locul de munca, insa maturatorul nu poate face la fel de bine meseria de profesor, care nu e nicidecum una simpla, sau de inginer, Dar tot eu nu am dreptate, de vreme ce va alegeti pe Becali sa va reprezinte in parlamentul european, inseamna ca am pierdut timpul degeaba...............
Profesoară de engleză în timpul orei, măturătoare în timpul pauzei. În şcoala din satul Telec, judeţul Neamţ, profesoara de engleză este chiar femeia de serviciu. Pentru că nu îi ajungea salariul de măturătoare, femeia n-a stat pe gânduri când a aflat că în şcoală e liberă o jumătate de catedră la limba engleză. A mers la inspectorat, a dat examen, iar acum e dascăl în toată regula.
Femeia de serviciu nu a debutat la catedră în acest an. În 2004 a mai lucrat ca suplinitoare de limba română. A pierdut apoi postul în dauna unui titular, dar a rămas în şcoală ca măturătoare. În această vară a avut iar ocazia să revină la catedră, pentru o jumătate de normă de limba engleză. Dar nu a renunţat nici la ştersul prafului.
"Eu încerc să muncesc, sper să nu mi se pună piedici, mie îmi place şi nu-mi e ruşine de munca de jos. În plus, îmi place să lucrez cu copiii, i-am iubit intotdeauna", spune Rodica Sandu, proaspăta profesoară de engleză.
Femeia de serviciu recunoaşte că, în experienţa didactică, i-a fost greu să treacă de la lecţiile de limba română la cele de engleză. Profesoara e apreciată de colegi. Mai întâi pentru că a avut curajul să treacă de la mătură la catedra de română. Iar acum pentru că deşi predă engleza, nu-i e ruşine să şteargă praful după alţii.
Sursa: Realitatea TV
Traseul turistic începe în centrul localităţii Bicazul Ardelean, de la intersecţia DN 12C cu drumul nemodernizat 127A ce duce spre Tulgheş. Se porneşte pe drumul nemodernizat, urmărind marcajul până în satul Telec. Distanţa dintre cele două localităţi este de aproximativ 4,5 km.
La şcoala din satul Telec poate fi admirată o colecţie etnografică alcătuită în principal din costume populare, obiecte casnice şi unelte folosite de locuitorii acestei zone.
Din satul Telec, de la confluenţa pârâului Bistra cu pârâul Jidanului, traseul marcat continuă în amonte pe valea Bistrei, pe drumul comunal 138. Drumul leagă satul Telec de comuna Ceahlău de-a lungul văii Bistra, peste Curmătura "La Scaune", coborând pe valea Pârâului lui Martin. La începutul acestei porţiuni de traseu, de o parte şi de alta a pârâului Bistra se înşiruie gospodăriile sătenilor. Treptat, acestea se răresc lăsând loc pădurii de amestec. După ce se parcurg aproximativ 5 km se ajunge într-o poiană mică aflată la confluenţa pârâurilor Bistra Mare cu Bistra Mică, la altitudinea de 804 m.
No comments:
Post a Comment